Fractură articulară cu fractură de călcâie, Cum de a determina fractura de călcâi și cât de mult vindecă?

Complicații Fractura reprezintă întreruperea continuității unei structuri osoase, iar calcaneul este cel mai fracturat os tarsian. Calcaneul este un os neregulat și reprezintă cel mai voluminos os tarsian, formând proeminența călcâiului și articulându-se superior cu talusul și anterior cu cuboidul.

Acesta are o formă cuboidală, cu șase fețe: fața anterioară — este fața cu suprafața cea mai mică și la acest nivel se găsește o suprafață articulară triunghiulară pentru osul cuboid, formându-se astfel la acest nivel articulația calcaneocuboidală; fața posterioară — este convexă, constituind tuberozitatea calcaneană unde se inseră tendonul lui Ahile; fața superioară — prezintă două părți dinsticte, una articulară și una non-articulară.

Partea non articulară reprezintă aproximativ o treime din această față și fractură articulară cu fractură de călcâie situată posterior, pentru a lua parte la formarea călcâiului. Partea articulară este situată anterior celei nearticulare și prezintă trei fațete articulare pentru talus: anterioară, medie și posterioară.

Radiografia este întotdeauna efectuată pentru a detecta o fractură de calcaneu. Pentru realizarea acesteia, fotografiile sunt făcute în proiecție laterală și directă și, în același timp, trebuie examinate și alte oase: talusul, gleznele mediale și laterale.

Fațeta posterioară este separată de cea medie printr-un șanț calcanean, care împreună cu omologul său de la nivelul feței inferioare a talusului formează un canal numit sinusul tarsian. Anterior se observă o altă proeminență numită tuberculul calcanean.

Prin concavitatea feței mediale trec artera tibială, nervul tibial și tendonul tibial posterior. Pot fi de asemenea determinate de contracția bruscă a tendonului lui Ahile, iar la sportivi se întâlnesc fracturile de calcaneu determinate de mișcări repetitive, cu intensitate mică, numite fracturi de stres sau de oboseală.